– Arta e cea mai frumoasa in mijlocul suferintei. Scrisul e cel mai bun terapeut. Scrie pentru tine.

– Nu vreau terapie.

– Da, stiu, vrei sa simti.

– Zice-se despre unele boli, unii pacienti adică, lipiți de bolile lor, tratati doar pentru a tine boala sub control, dacă s-ar încerca vindecarea bolii s-ar risca moartea pacientului.

– Nici Nietzsche nu vroia sa fie vindecat. Nu stiu de ce ne imprietenim asa cu boala, sau, ma rog, cu suferinta. E un mod de a ne auto-pedepsi… Sau vedem in boala ceva maret, ceva ce nu e accesibil oricui.

– Poate e calea ușoară de a supraviețui.

– Nu, nu e usoara. E o etapa normala, dar o data ce o accepti, trebuie sa o dezbraci, asa cum dezbraci o haina murdara si o pui la spalat sau iti cumperi alta.

– Și ce rămâne?

– Pai ramai tu, gol, asta e frumusetea. Te cunosti pe tine. Te vezi pe tine.

– Nu stiu dacă boala pleacă așa, cu mâna goală.

– Pai daca te arzi tare mai ia si bucati din piele. Și doare groaznic, ca n-ai cum sa o desprinzi altfel. Dar corpul uman e facut atat de minunat incat se reface singur, celula cu celula, trebuie doar sa cauti tratamentul potrivit.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Vrei sa ne lasi un comentariu?
Simte-te liber sa o faci!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *