Articole

Târziu – Norel Iacob

Da, e târziu…

Stingeți lumina,

Dar stingeți-o încet.

Vreau să mă pătrundă întunericul

Întâi prin crăpăturile sufletului,

Ca să le pot însemna,

Poate reușesc să le acopăr cândva…

Așa, tăiați-mi lumina încet,

Să-mi îmbătrânească amândoi ochii odată.

După ce-mi voi fi cârpit firidele,

Îi voi închide, mă voi închide

Înainte să mă inunde noaptea.

Vă rog, nu stingeți lumina dintr-o dată,

Să nu mă sperii de mine prea rău…

Dragoste – Norel Iacob

Ne aranjăm în fiecare dimineață,

Ne aranjăm zâmbetele și ținuta,

Să fim cocheți…

Poate astăzi ne va întâlni schimbarea

Și-o să ne iubească…

 

Și-apoi ne întrebăm în fiecare seară,

De ce ea ne înșală mereu

Și pleacă cu un altul,

Care nici măcar n-arată mai bine…

Cărbunele – Norel Iacob

Învechit în minele adâncite

Păcatul zace cu rost,

Zace cuminte,

Se face cărbune…

Creionul cu care se scrie atâta

În lume…

Trenul albastru cu roți gri și geamuri deschise

e plin de oameni, de gânduri și de vise.

El taie cu furie din corpul nopții grele

și-ndurerat aerul geme.

Vorbele mă prind ca niște cârlige

și nu mă lasă să mă-nalț.

M-am ridicat.

Însoțitorii mei au adormit.

E târziu

Vântul fuge de mână cu fereastra mea.

Se îndreaptă spre sărutul cerului dat pământului.

Luna despletită-n stele

privește-mbrățișată de-ntuneric

cântecul roților ce dansează cu șinele.

Sălciile înveșmântate-n noapte

petrec undele de iluzii ude ale apei tremurânde

până la mare.

Începe să se facă zi.

 

Cartea stătea deschisă în așteptarea unei gări.

E aproape, e foarte aproape.

Dar ceilalți dorm și parcă

doar eu sunt în picioare.

Încerc să îi trezesc.

Vreau să le spun că nu mai este mult.

Gara e foarte-aproape!

Ei nu mă văd și-ncep să strig.

Dar ei nu vor să se trezească.

E târziu.

 

Mă uit la mine și nu-mi vine să cred…

Cum pot să îi trezesc pe ceilalți

când tocmai eu sunt cel ce doarme?

 

Un tren albastru cu roți gri și geamuri deschise

e plin de oameni, de gânduri și de vise.

El taie cu furie din corpul nopții grele

și-ndurerat aerul geme…